Nu îmi e frică,
Dar nu știu: cum
Se ridică
Glasul, brațul cum
Se întinde să lovească?
Și când strâng pumnul
Trebuie să strâng
Și aripa-ngerească?
Și ca să scuip în obraz
Trebuie să adun
Salivă și ură
În loc de silabe
Și trebuie să-l împroșc
Pe cel mai de-aproape?
Aripa îmi sângeră și se despică
Între răzbunare
Și alibi:
Nu mi-e frică,
Dar mi
Se pare
Mai mare
Umilința de a lovi.
Blandiana Ana,A lovi,poezie, poezii, poezia, poet, romana, romania, vers, basarabia, basarabean, moldova,cultura, literatura, clasica, muzica romaneasca, cultural, eseu, proza, concurs,sonete, fabula, fabule, critica, national, romaneasca
