Nemângâiete flori bolnave,
Voi, albi şi galbeni trandafiri,
V-a scris o jalnică poveste
Ursita ne’nduratei firi.
Cum tresăriţi voi când vă paşte,
Cu ochi flămânzi, păgânul gând,
Şi câte patimi vă-nfioară
Nevinovatul trup plăpând.
Păcate negre dorm în pieptul
Pe care-o mână rea v-a pus,
Şi să roşiţi voi de sfială
Nu v-a dat dreptul Cel de Sus.