 | 1880, 23 mai | Vede lumina zilei, la Bucuresti, Ion N. Theodorescu. Pseudonimul sau Arghezi e explicat de catre scriitor în legatura cu Argesis (numele vechi al râului Arges). |
| 1891-1896 | Cursurile liceului Sf. Sava. |
| 1896 | Debut literar sub influenta "magistrului" Macedonski, în Liga ortodoxa, semnând Ion Theo. |
| 1900-1904 | Poetul e câtiva ani calugar la Cernica. |
| 1905-1910 | Calatorie în strainatate. Putin timp la Paris, apoi la Manastirea Cordelierilor, unde e asaltat sa devina catolic. Plictisit de insistente, se muta la Geneva, unde scrie poezii, asista la cursurile Universitatii si, ca sa-si câstige existenta, lucreaza într-un atelier dinti de aur, inele si capace de ceasornice. În 1909 viziteaza Italia. |
| 1912-1916 | Revine în România. La Facla, Viata româneasca, Teatru, Rampa publica versuri, pamflete, articole polemice s.a. |
| 1918-1919 | În timpul realizarii României Mari, e închis doi ani, împreuna cu 11 ziaristi si scriitori (între care si Ioan Slavici), la penitenciarul Vacaresti, acuzat de tradare, pentru ca se pronuntase pentru neutralitatea României. |
| 1927 | Apare cu mare întârziere prima sa carte de poezie Cuvinte potrivite. |
| 1928 | Sub directia sa, apare ziarul Bilete de papagal. |
| 1929 | Prima carte în proza Icoane de lemn. |
| 1931 | Placheta de versuri Flori de mucigai legata, ca si Poarta neagra, de anii de detentie. Tot acum, pentru copii, publica volumul în proza Cartea cu jucarii, inaugurând o directie secundara în creatia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu volumele stiute de scolari: Cântec de adormit Mitzura, Buruieni, Martisoare, Prisaca, Zdreanta s.a. Manualele scolare cuprind multe creatii destinate copiilor. |
| 1934 | Romanul Ochii maicii Domnului (dragostea materna si devotamentul filial). |
| 1935 | Versuri de seara |
| 1936 | Cimitirul Buna-Vestire, roman. |
| 1939 | Hore, volum de versuri |
| 1942 | Romanul Lina, de fapt lung poem în proza. |
| 1943 | Sub genericul Bilete de papagal (ziarul Informatia zilei) publica îndeosebi pamflete usturatoare, pentru care e cercetat de politie. La 30 sept., apare exceptionalul pamflet Baroane, atacând pe ambasadorul german von Killinger. Ziarul e imediat confiscat, scriitorul e închis la Bucuresti si în lagarul de la Tg. Jiu. |
| 1944 | Iese din lagar. |
| 1944-1967 | În anii "dictaturii proletariatului", dupa o perioada de retinere, este "reabilitat", distins cu titluri si premii, ales membru al Academiei Române, sarbatorit ca poet national la 80 si 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje în regimul comunist, ca si Sadoveanu, colaborând cu autoritatile si scriind poezii sociale pe placul acestora. Publica poemul 1907- peisaje, Cântare omului, Stihuri pestrite, Poeme noi, Cu Bastonul prin Bucuresti. |
| 1966 | Se stinge, rapusa de cancer, sotia sa de o viata, Paraschiva. |
| 1967 | Moare si el, fiind înmormântat, alaturi de Paraschiva, în gradina casei din str. Martisor. Funeralii nationale. Casa e astazi muzeu, întretinut de fiica sa Mitzura. |
|
